Finalitățile educației:
Noțiunea de finalitate reprezintă o componentă a
procesului de învățământ care asigură sensul,
orientarea şi direcțiile acțiunii instructiv –
educative.
Orice reformă începe cu finalitățile educației -
sunt elementele cele mai “sensibile” - cu impact
asupra organizării şi renovării sistemului de
învățământ, a conținuturilor şi strategiilor
educaționale.
Finalitățile se obiectivează în ideal, scopuri şi
obiective educaționale.
Obiectivul educațional - ipostaza
cea mai concretă a finalităților,
desemnează tipul de schimbări pe
care procesul de învățământ îl
aşteaptă
şi/sau îl realizează
și are în
vedere achiziții concrete,
detectabile, măsurabile
și
observabile în mod direct.
Scopul educativ vizează evoluții
şi
schimbări mai extinse din punct de
vedere cognitiv, afectiv,
comportamental.
Obiectivele educaționale se deduc
din scopurile educației
şi poartă
amprenta idealului educativ.
Idealul educațional:
Modelul sau tipul de personalitate solicitat de
condițiile sociale ale unei etape istorice şi pe care
educația este chemată să-l formeze în procesul
desfăşurării ei.
Idealul educațional are trei dimensiuni:
- socială - fiecărei orânduiri sociale îi corespunde un tip de ideal educațional;
- psihologică - profilul de personalitate pe care societatea îl solicită de la majoritatea membrilor ei;
- pedagogică - parametrii acțiunii educaționale implicați în realizarea practică a idealului educațional.
Scopurile educaționale:
multiple, aflate în constelații sau rețele şi
concretizează conținutul idealului la diferite
niveluri ale activității educative.
la nivelul diferitelor tipuri de educație (educația
intelectuală, morală etc.), diferitelor nivele şi
profiluri de învățământ sau tipuri de şcoli.
Obiective educaționale:
Finalitățile care concretizează idealul şi scopurile
educaționale, la nivelul diferitelor discipline de
învățământ sau al diferitelor forme ale activității
instructiv-educative.
Obiectivele educaționale sunt enunțuri cu
caracter finalist prin care se intenționează
provocarea unei schimbări în personalitatea
elevului, ca urmare a implicării sale în activitatea
de predare şi învățare.
Bibliografie:
Chiş, V., Provocările pedagogiei contemporane,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,
2002
Chiş, V., Pedagogia contemporană. Pedagogia
pentru competențe, Editura Casa Cărții de
Știință,
Cluj-Napoca, 2005
Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Nicola, I., Tratat de pedagogie şcolară, E.D.P.,
Bucureşti, 1996
Comentarii
Trimiteți un comentariu