Despre abandonul școlar în rândul elevilor de etnie romă...
Una dintre problemele
larg răspândite în școala românească care începe să fie tratată din ce în ce
mai atent este abandonul școlar. Conform ultimelor statistici prezentate de
Biroul de statistică a Uniunii Europene în anul 2016, 18, 5% din elevii cu
vârste cuprinse între 18- 24 de ani abandonează studiile. Însă cei mai afectați
rămân elevii de etnie romă care se adaptează cu dificultate cerințelor sociale,
cât și sistemului de învățământ, fiind lezați de neacceptare, respectiv
discriminare (majoritatea părinților preferă să își înscrie copilul într-o
clasă în care nu exisă elevi romi). Iar acest lucru este dovedit și statistic,
de unde reiese că 75% dintre populația romă nu termină gimnaziul.
Romii cultivă, cu precădere la copii, un simţ
al realităţii precum şi abilitatea de a concepe strategii de supravieţuire şi
mai puţin preocuparea pentru şcoală, ei, la rândul lor, primind aceeaşi
educaţie. „Conform unui studiu UNICEF realizat în perioada aprilie 2009 –
ianuarie 2010 pe baza intervievării a 70 de comunități compacte de romi din 20 de județe cauzele abandonului şcolar
în rândul copiilor de etnie romă sunt multiple şi diferă de la caz la caz.
Principalul motiv ține de condița socio -economică precară (24%), urmat de
desfășurarea unor activități lucrative sau de îngrijire a fraților mai mici (20%),
motiv corelat cu lipsa materială. 16% din
copiii care au abandonat şcoala au obţinut rezultate nesatisfăcătoare în
anii precedenţi (nepromovare, corijenţe multiple), ceea ce a determinat
părăsirea sistemului de învăţământ, iar 12% afirmă că nu au mai dorit să meargă
la şcoală, neprecizând însă motivele alegerii lor. 9% din copii declară că
abandonul a fost o alegere a părinţilor lor, iar în 7% din cazuri, copiii au
fost împiedicaţi să frecventeze şcoala din motive de sănătate. În fine, 4% din
copii au răspuns că au abandonat învăţământul din cauza distanţei mari faţă de
şcoală, iar 7% au ales altă variantă de răspuns. Interesantă este ponderea
scăzută a cazurilor de căsătorie timpurie în rândul copiilor. Astfel, din cei
69 de copii, doar unul menţionează că a abandonat şcoala din cauza căsătoriei.
Din chestionarele aplicate părinţilor reies 10 cazuri4 de
căsătorie timpurie a copiilor de vârstă şcolară, ceea ce reprezintă 4,3% din
cauzele raportate de către părinţi pentru neparticiparea copiilor lor în
sistemul de învăţământ. În lumina acestor date, este probabil ca fenomenul de căsătorie timpurie în rândul copiilor romi
să fie supraestimat. Pentru a combate fenomenul abandonului şcolar, este
esenţial ca decidenţii politici să deţină date reale nu numai despre amploarea
fenomenului, ci şi despre cauzele sale. Fără aceste date, programele destinate
reducerii abandonului şcolar au şanse reduse de reuşită.”
Indiferența părinților în privința
educației copiilor duce inevitabil la insuccesul școlar, urmat de abandonul
școlar. Condiția socio- economică a familiei, după cum reiese și din statistici
este factorul principal al creșterii numărului de elevi de etnie romă care
abandonează școala timpuriu. Putem face legătură aici și cu starea psihologică
a elevului. O stimă de sine scăzută, sentimentele de inferioritate și
discriminarea de către ceilalți elevi determină reacții diverse când apare
eșecul școlar. Atunci când ei nu găsesc resursele necesare pentru a face față
dificultăților își vor satisface nevoia de valorizare personală în afara școlii,
prin absenteism, implicit abandon. Trebuie acordată o deosebită importanță
cauzelor abandonului școlar pentru a dezvolta strategiile adecvate.
Recompensele, urmate de evidențierea comportamentelor pozitive întărește
încrederea elevului în forțele proprii. Așadar, cearea unor situații de succes
prin punerea în valoare a abilităților acestora reprezintă un aspect important
al activității de înlăturare a abandonului școlar.
Alte
activități care pot fi determinante în vederea scăderii numărului de elevi de etnie
romă care abandonează școala ar fi stimularea interesului adulţilor romi pentru
creşterea nivelului de şcolarizare prin crearea de programului de educaţie pentru adulţi “O nouă șansă”,
iniţierea şi dezvoltarea unor programe speciale de susţinere financiară pentru
familiile fără venituri sau venituri minime, asigurarea unei mese şi ajutor în
rezolvarea temelor prin programe tip “After school”, activităţi extraşcolare în
care copiii romi să interacţioneze cu ceilalţi elevi, valorificarea exemplelor
de succes care provin din rândul acestora.
Comentarii
Trimiteți un comentariu